Avem parola noastră de poezie, prin fereastra de la marginea gîndului. Doamne!, şi ce frumoase zile am trăit, şi ce de bidivii am călărit într-o amintire curată, ca lacrima din ochiul boului. Ca poemul pe care nu l-am scris – poate că visul tău se desparte de mine, pentru că tu ai devenit o altă…
↧